sâmbătă, 18 decembrie 2010

Din lalea in patlagea ..

Stau cu ochii in tavan, ma gandesc la tine
As vrea sa iti spun ca te iubesc, dar sincer nu imi vine.
Sub mine sta lungita o veche saltea
Am aruncat-o mai demult pe aceasta dusumea.
Oriunde privesc in odaie, pe tine te zaresc
Nu stiu ce e cu inima mea, de ce te tot doresc!?
Azi am plecat sa-mi dau tot ce am la amanet,
Bani sa am pentru tine, sa strang acaret.
Esti dulcea mea iubire, esti ca o acadea
Insa pentru unii nu faci mai mult de o chiftea!

Ieri...Azi...Maine

A trecut asa putin timp de ieri
Si totusi mie mi se pare o vesnicie…
Incerc sa uit ca tu esti departe
Dar chipul tau e in mintea mea mereu.
Privesc pe geam…si fulgii zboara
Zambetul tau il simt in fiecare.
Poate déjà incep sa visez
Si cred ca sunt intr-o scurta poveste
Dar totul e real…prea adevarat,
Sa pot indura cand nu esti tu.
Afara e rece si sufletul meu..
A inghetat fara caldura sarutului tau.
Insa tu vei veni, poate curand sau..
Cine stie cat timp va trece pana
Sa te vad, sa te simt langa mine.
Inima ma intreaba de ce nu apari?
Eu tac timida, nu stiu sa raspund.
Daca sunt eu vinovata si am uitat
Fiindca gandul meu e cam aiurea?
Nu…nu e asa…ai plecat.
Dar nu conteaza, vei reveni si…
Sper ca ce a fost se va sterge.
Nu mai vreau sa sufar, sa plang
Departarea imi provoaca tristete..
Chiar daca nu e definitive…eu
Imi pierd mintile cand sunt singura.
Visez…dar de fapt am cosmaruri
Zambesc…dar stiu ca nu-i al meu
Vorbesc…dar cuvintele nu le gandesc
Privesc…dar tot ce vad e negru si gol
Stau…dar parca plutesc in nervi
Si toate astea caci imi lipsesti.
Unde ma uit te vad pe tine..
Buzele mele vor sa fie sarutate
Dar degeaba, nu are cine…
Sunt doar o fiinta care asteapta
Ca maine va fi o noua zi..
Cu tine in bratele mele.
Doamne, ce mult as vrea…ce?
Sa pot dormi si timpul sa treaca
Iar cand ma voi trezi,
Tu sa fi aici langa mine sa-mi spui..
Ca ma iubesti….off!
Cuvintele mele nu ajung la tine.
Poate doar gandul si totusi..
Da…Maine tot chinul se va sfarsi
Tu vei veni si noi ne vom iubi!

vineri, 10 decembrie 2010

Si am iubit de cand ma stiu...

Poate am visat urat dar de un singur lucru imi aduc aminte : “Eram intr-un loc unde nesfarsit era cerul albastru si nesfarsita acea zi. Fiorul fierbinte de emotie ma inconjura si deasupra mea soarele palid era ametit de nesfarsitele povesti pe care susurul izvoarelor limpezi le rosteau cursive una dupa alta.
Eram atat de astrasa,  de hipnotizata de ele incat traiam parca in alta lume. O lume pe care nimeni nu o descoperise pana atunci. Cu ochii reci priveam aiurea spre nesfarsita zare care ma chema tot mai aproape. M-am desprins usor de pe covorul verde de matase al ierbii care ma gadila firav si am fugit… Vedeam in fata mea doar brazii-n munti prabusindu-se dar nimic nu ma mai oprea. Eram fermecata de mrajele naturii si descopream tot mai multe pe indata ce inaintam.
Paseam pe carare cu multa grija de teama ca nu cumva sa stric ceva din frumusetea peisajului pentru a ramane la fel pentru totdeauna. Zarea larga ma chema la ea cu un gand, cu un dor plin de fioruri furtunoase…si m-am oprit deoarece incepuse sa ploua. Ei…dar ce? Eu cantam si prindeam bucuria care se scurgea printre picaturile marunte de ploaie in palme…ploaia ma legana ca pe un copil furat din bratele mamei sale. Si cum priveam spre zare atunci cu ochii speriati, asa acum ma invart in ploaie cu parul meu jilav  in vant. Totusi aveam nevoie de un adapost…m-am ascuns sub umbra unui copac si simteam cum padurea ma ocroteste de parca as fi facut parte din ea.
Deodata o seara stravezie s-a lasat si asa si ploaia a incetat. La marginea poienii mii de ochi de foc s-au aprins si multe soapte omenesti se auzeau in surdina. Acum acest loc te infioara …dar pe mine nimic nu ma mai misca, eram atat de sigura pe mine incat am plecat pe drumul gol si acum, amutit de vreme. Simteam orice si tremuram de frica, in urma mea numai izvorul singur a ramas sa-si cante frumoasele lui cantari.
Ma ratacisem si nu stiam incotro sa o iau, poate pentru ca eram invaluita-n sara , poate pentru ca nu puteam sa fac nimic…auzeam doar un suierat care ma chema, ma chema dar nu stiu unde…” si m-am trezit gata pentru a incepe o noua zi.
Si am iubit, il iubesc si voi iubi acel loc special din visul meu, traind cu speranta ca intr-o zi il voi gasi si va fi la fel de minunat.